Cadrul geografic

Aşezată la marginea răsăriteană a Câmpiei Transilvaniei, localitatea Voivodeni face parte din comuna cu aceeași denumire. Comuna este compusă din satele Voivodeni și Toldal.(Coordonate GPS: 46°42′09″ N, 24°37′37″ E)

Localitatea Voivodeni se află aşezată la o distanţă de 25 km NE faţă de municipiul Tîrgu Mureş şi la 15 km SV de municipiul Reghin, fiind mărginită de următoarele aşezări:

• la N de localitatea Filpişu Mare, aflată la o distanta de 8 km şi localitatea Breaza, aflată la o distanţă de 7 km;

• la NE de localitatea Reghin, aflată la o distanţă de 15 km;

• la E de localitatea Periş aflată la distanţa de 3 km, respectiv de localitatea Gorneşti aflată la o distanţă de 4 km;

• la S de localitatea Glodeni, aflată la distanţa de 6 km;

• la V de localitatea Toldal, aflată la distanţa de 5 km;

• la NV de localitatea Onuca, aflat la distanţa de 7 km;

Localitatea Voivodeni este traversată de Drumul judeţean DJ 154/J Breaza - Voivodeni - Glodeni.

Legătura cu satul Toldal se face pe Drumul comunal DC 154 Voivodeni - Toldal(Intersecția DJ 154/J - Toldal - Intersecția DJ 153/B).

 
Potrivit recensământului din anul 2011, populaţia stabilă a comunei este de 1721 locuitori, din care 1517 în localitatea Voivodeni și 204 în localitatea Toldal, fiind structurată astfel:
Pe etnii:
- Români:     502  (29,17 %)
- Maghiari:  1059  (61,53 %)
- Romi:        156   (9,07  %)
- Germani:       3   (0,17  %)
- Alte etnii:       1   (0,06  %)
Pe religii:
- Ortodoxă:                            492
- Romano-catolică:                   46
- Greco-catolică:                        7
- Reformată:                          995
- Adventistă de ziua a șaptea:    80
- Martorii lui Iehova:                 59
- Alte religii:                             12
- Fără religie:                           30
 
Toponomia localităţii Voivodeni este deosebit de bogată şi variată. Denumirile populare date unor forme de relief, străzi, părţi de hotar şi de sat reflectă dezvoltarea economico-socială a comunei. Unele denumiri topice, apărute demult, se folosesc şi în prezent, altele au ieşit din limbajul uzual. Multe dintre denumiri sunt de dată relativ recentă, apărute ca urmare a aplicării reformelor agrare din 1921 şi 1945, cooperativizării agriculturii sau unor lucrări edilitar-gospodăreşti. Marea majoritate a denumirilor topice provin din limba maghiară.


Denumiri topice din vatra satului Voivodeni:

-Tó utca(Strada Tăului), la capătul străzii ce ducea la fosta fermă zootehnică a CAP-ului, exista mai demult un lac, aici se află şi Izvorul Tăului;
-Oláh szer(Strada Românilor),stradă locuită în majoritate de români;
-Új Telep(Cartierul Nou),denumire nouă, apărută după aplicarea reformei agrare din 1945, aici au fost împărţite mai multe locuri de casă pe care au fost ridicate locuinţe noi;
-Templom utca(Strada Bisericii),denumire menţionată în anul 1754, aici se află biserica reformată;
-Cigány Völgy(Valea Ţiganilor), aflată pe valea pârâului fără nume ce traversează zona centrală a satului, aici au fost împroprietăriţi familiile de ţigani taxalişti ai văduvei grofului Zichy, cu ocazia reformei agrare din anul 1921
-Toldalagi utca(Strada Toldalului), stradă ce duce spre satul Toldal
-Tyuk szer utca(Strada Găinilor), denumire dată, probabil, după numărul mare al găinilor aflate pe stradă;
-Horváth kert(Grădina lui Horvath), Budai kert(Grădina lui Budai), Nagy Gyulane kertje(Grădina lui Nagy Gyulane), aparţineau proprietarilor respectivi până la 1921, când aceste terenuri au fost în mare parte expropriate, cu toate acestea denumirile s-au păstrat până în prezent;
-Szalma utca(Strada Paielor), pe aici se transportau cerealele păioase spre arie;
-Alszeg(Partea de jos), stradă aflată pe prima terasă a Luţului, cu 10-15 m sub nivelul terasei II-a, aici se află o parte a vetrei satului
-Fülpősi utca(Strada Filpişului), stradă ce duce spre localitatea Filpişu Mare
-Unokai utca(Strada Onucăi),strada ce duce spre localitatea Onuca
-Bálint hegy(Dealul lui Balint), aici se află cota cea mai înaltă din vatra satului, denumirea s-a dat după numele cetăţeanului care a avut locuinţa pe acest deal;
-Gergely hegy(Dealul lui Gergely), aici se afla casa lui Grigore-ţiganul
-Tégláknál(la cărămizi).

 

Denumiri vechi din afara vetrei satului Voivodeni:
- „Posesio Apati", denumire menţionată în anul 1380,cu ocazia unei danii efectuată de către regele Ungariei, Ludovic cel Mare
- „Territorium Zehlthzegh"(teritoriul unghiului verde), menţionat în anul 1411
- „Posesio Waydazer"(moşie aparţinătoare voivodului), menţionat în anul 1468 ca aparţinând voivozilor Csupor de Momonaszelei al Transilvaniei;
- Határ szél(marginea hotarului), Egres domb(Dealul agrişului), Istina Kutja(Fântâna stânii), Fuggo ut kozott(intre drumuri), Vegoldal(Coasta capătului), Irotvany(Defrisişul), Kerengo (Rotirea), menţionate în anul 1754;
-Tóvajsáng(Tăului), Kerek Erdő(Pădurea Rotundă), Kassa Mezo(Câmpul meiului), Lejaro(La coborâş), Lapos ut (Drumul mlăştinos), Lapos szeg(Coltul neted), Gabor csereje(Stejerişul lui Gabor), Kapolna szer(Partea căpâlnei), Dobron, Tippan, Bika ret(Râtul taurului), Szarhomlok(?), Kozep szolo(Via mijlocie), Barazda(Brazda), Horgas (Curbatul), Tovis szer(Partea spinului), Hosszu (Lungul), Lokert (Grădina cailor), Nyilak(Săgeţile), Csuka árka (Albia ştiucii), Tilalmas(Pădurea interzisă), menţionate in anul 1754.


Denumirile actuale din afara vetrei satului Voivodeni:
- Nodié (al lui Nodi), denumire nouă, apărută după aplicarea reformei agrare din 1921, poartă numele proprietarului.
- Lókert (Grădina cailor), denumire veche, menţionată şi în anul 1754, era un teren folosit ca păşune de către caii grofilor.
- Malom rét (Râtul morii), denumire nouă, apărută după construirea morii de pe Mureş.
- Marké (al lui Mark), denumire nouă apărută după aplicarea reformei agrare din 1921, poartă numele proprietarului.
- Kerengő (Rotirea), denumire veche, menţionată şi în anul 1754, denumire dată probabil după locul de adunare a berzelor la începutul toamnei.
- Wermeschi rétje (Râtul lui Wermeschi), denumire nouă, apărută după aplicarea reformei agrare din 1921, poartă numele proprietarului.
- Nagy Gyulané rétje (Râtul văduvei lui Nagy Gyula), denumire apărută la sfârşitul sec. al XIX-lea, poartă numele proprietarului.
- Iratván (Defrisişul), denumire menţionată deja în anul 1754 sub numele de „Irtovany", până la începutul sec. al XVIII-lea era un teritoriu acoperit cu vegetaţie arborescentă, care a fost defrişat de către iobagi şi jeleri, astfel se măreau suprafeţele deţinute de către ţărănimea săracă a satului.
- Golyafészek (Cuibul berzei), denumire recentă, apărută după cooperatizarea agriculturii, aici a existat o salcie pe care şi-a făcut cuib o barză.
- Nagy Nyil (Săgeata mare), denumire veche, menţionată in anul 1754 sub numele de „Nyilak", terenurile agricole din această parte a hotarului aparţineau membrilor obştii care se împărţeau anual prin tragere la sorţi cu săgeţi de dimensiuni şi grosimi diferite.
- Szászok rétje (Râtul saşilor), denumire nouă, apărută după aplicarea reformei agrare din 1921, aceste terenuri au fost cumpărate de către saşii din Reghin.
- Pázsint (Pajişte), denumire dată după iarba de bună calitate ce creşte acolo.
- Bánffy legelő (Păşunea lui Banffy), aparţinea baronului Banffy
- Dóbrón alja (Poalele Dobronului), denumire după numele pădurii Dobron din apropiere
- Dóbrón tető(Platoul Dobronului), denumire după pădurea cu acelaşi nume din apropiere. - Egrestető(Platoul Agrişului),denumire veche, menţionată în anul 1754 sub numele de - Egres domb-folosită şi astăzi-denumire dată după numele pârâului Agriş, deasupra căruia se află acest teren - Csibaje (al lui Csibaje), denumire nouă apărută după aplicare reformei agrare din 1945, poartă numele proprietarului.
- Egrestő (confluenţa Agrişului), teren aflat in zona de confluenţa al pârâului Agriş cu Luţul.
- Temető alatt (sub cimitir) teren aflat în apropierea cimitirului reformat
- Gábor csere (Stejerişul lui Gabor), denumire veche, menţionată în anul 1754, cândva acest teren a fost acoperit cu o pădure de stejar, aparţinând unui oarecare Gabor, terenul a fost defrişat şi transformat în arabil.
- Páskuly kutja (Fântâna lui Pascu), denumire veche dată unui teren ce aparţinea unui oarecare Pascui, unde se află o fântână cu un mare debit de apă, în prezent fântâna serveşte drept loc de asigurare a apei potabile ptr. ferma zootehnică nr.11 a IAS Reghin.
- Lapos (Terenul neted), denumire dată unui teren fără denivelări
- Vackaros (Perişul), denumire dată după perii aflaţi la marginea acestui teren.
- Csávássié (al lui Csavassi) denumire nouă apărută după aplicarea reformei agrare din anul 1921, poartă numele proprietarului.
- Kara, nu se cunoasten originea.
- Füpálya (Terenul cu iarba)
- Bányaié (al lui Bányai), denumire nouă apărută după aplicarea reformei agrare din 1921, poartă numele proprietarului.
- Nagy Gyulané táblája (sola văduvei lui Nagy Gyula) denumire apărută la sfârşitul secolului al XIX-lea, poartă numele proprietarului.
- Illes táblája (sola lui Illes) denumire nouă apărută după aplicarea reformei agrare din 1921, poartă numele proprietarului.
- Református Egyházé (Egyházé), al bisericii reformate, terenul aparţinea parohiei reformate încă din sec. al XVII-lea, provenită probabil din moştenirea Gillany lăsată acestei parohii în anul 1679.
- Hosszú (Terenul lung), denumire dată după lungimea mare a parcelelor.
- Román Egyházé (a Bisericii Române), denumire apărută după aplicarea reformei agrare din 1921, când parohia ortodoxă a fost împroprietărită cu arabil şi fâneţe.
- Kicsi Vadasdié şi Nagy Vadasdié (a lui Vadasdi), denumire apărută la sfârşitul sec. al XIX-lea, cele două suprafeţe aparţineau lui Vadasdi.
- Nagy Gyulané legelője (Păşunea văduvei lui Nagy Gyula), denumire apărută la sfârşitul sec.alXIX-lea
- Nemeseké (a nobililor), teren ce aparţinea marilor proprietari.
- Salamon oldala (Coasta lui Solomon), denumire apărută după aplicarea reformei agrare din 1921, poartă numele proprietarului.
- Almaszer (Merişorul) denumirea unui teren unde se afla cândva o livadă cu meri.
- Tanarok (Fâneaţă), teren cu folosinţă ca păşune şi cositor.
- Surulykák, nu se cunoaște originea denumirii.
- Juh legelő (Păşunea oilor), denumire dată terenului unde se află turma satului.
- Enyed, denumirea unei păduri ce aparţinea unui oarecare Enyedi.
- Tó (La tău), denumire veche menţionată în 1754, nume dat părţii de hotar aflat în preajma unui lac (azi dispărut).
- Közfü (Râtul comun), teren folosit până la sfârşitul sec. al XVIII-lea în devălmăşie de către membrii obştii.
- Malomberek (Bercul morii), teren aflat în preajma fostei mori construite pe un braţ al râului Mureş.
- Cigányoké (a ţiganilor) denumire nouă apărută după colectivizare -1962 - ţiganii au primit o solă separată.
- Nagy Albertté (al lui Nagy Albert), denumire apărută după reforma agrară din 1945, poartă numele proprietarului.
- Szabó Józsi tója (Tăul lui Szabo Jozsi) denumire apărută după aplicarea reformei agrare din 1921.
- Kis Beng (Bengul Mic), teren ce aparţinea saşilor din Reghin.
- Heczkenié (al lui Heczkeni), denumire apărută după aplicarea reformei din 1921.
- Hegedüsé (al lui Hegedus), denumire apărută după aplicarea reformei din 1921.
- Sarjuka (Otăviştea), denumire veche dată unui fânaţ care dădea 2-3 rânduri de coasă pe an.
- Szamos (Someșul), nu se cunoaște originea denumirii.
- Borsos pad (Platoul lui Borşoş), denumire veche, probabil terenul aparţinuse unui oarecare Ştefan Borşoş, iobag  

menţionat în anul 1754.
- Kis kut (Fântâna mică), denumire dată unui teren unde se află o fântână mică - astăzi părăsită -.
- Hadi (a văduvelor de război), denumire nouă apărută după aplicarea reformei agrare din 1945, teren împădurit repartizat văduvelor şi orfanilor de război.
- Szárhomlok, denumire veche, menţionată în anul 1754, nu se cunoaste originea denumirii.
- Vajda oldal (Coasta lui Vajda), denumire nouă apărută după aplicarea reformei agrare din 1921, poartă numele proprietarului.
- Miriszlaié (a lui Miriszlai) denumire nouă apărută după aplicarea reformei agrare din 1921, poartă numele proprietarului.
- Bazin, denumire recentă apărută după anul 1960, dată unui teren unde a fost construită staţia de pompare a apei potabile pentru oraşul Reghin.
- Kosárhely, nu se cunoaște originea denumirii.
- Demeter Anus oldala (Coasta lui Demeter Anus), denumire nouă apărută după aplicarea reformei agrare din 1921, poartă numele proprietarului.
- Tanitóké (al învăţătorilor), denumire apărută după 1921, teren arabil şi fânaţ împădurit dat învăţătorilor din sat.


(prof. Barta Zoltan, Monografia localității Voivodeni, extras)