Relieful, vegetația și fauna

Din punct de vedere geologic localitatea Voivodeni este situată in bazinul tectonic al Transilvaniei, rocile fiind constituite din depozite miocen(marne şi nisipuri)
Ca forme geomorfologice se delimitează:
-lunca Mureşului
-terasele Mureşului I,II,III,
-lunca Luţului,afluent al Mureşului
-terasele Luțului
-văi înguste intre versanţi traversate de pâraie fără nume
-versanţi lungi şi scurţi
Terenurile din hotarul localităţii Voivodeni se încadrează in nouă grupe de tipuri de sol, în cadrul cărora sunt 13 unităţi de sol. Principalele grupe de sol sunt următoarele:
-grupa a I-a: soluri brune tinere, mediu humificate,cuprinde5,62% din totalul terenului agricol
-grupa a II-a: soluri brune şi cernoziomuri, reprezentând 24,48% din totalul terenului agricol
-grupa a III-a: soluri puternic podzolite,slab humificate, gluzate, reprezentând 32,15% din terenul agricol
-grupa a IV-a: soluri aluvionale cu o pondere de 21,93% din terenul agricol
Restul grupelor ocupă un total de 18,53% din terenul agricol.
Fertilitatea solului în localitatea Voivodeni este foarte bună, terenurile arabile aflându-se, în cea mai mare parte, pe terasele Mureşului şi Luţului.
Lunca Mureşului, având înălţimea de 2-3 m, este delimitată în partea răsăriteană a teritoriului de malul drept al râului Mureș. Terasa I a râului Mureş este o suprafaţă plană, cu o arie largă, ocupată de terenurile agricole, include şi lunca Luţului.Terasa a II-a, cu versanţi abrupţi spre Răsărit este de asemenea o suprafaţă plană, cu o diferenţă de nivel de 18-20 m faţă de luncă. Pe această terasă se află aşezat perimetrul construibil al localităţii Voivodeni. Terasa a III-a, aflată la vest de perimetrul construibil cu o diferenţă de nivel de 701,00 m faţă de luncă, este acoperită de vegetaţie ierboasă şi arborescentă.
Lunca Luţului taie terasa Mureşului transversal având o lăţime de 250 m. Terasele Luţului, mai restrânse ca arie, sunt ocupate de terenuri agricole.
Văile înguste între versanţi, traversate de pâraie fără nume, brăzdează terasa a II -a a Mureşului, iar versanţii lungi şi scurţi se află la marginea răsăriteană a teraselor II şi III ale Mureşului.
Principalele coline din perimetrul locuibil al satului Voivodeni sunt: Dealul Bisericii şi Dealul lui Balint, acesta din urmă, având o altitudine de 375 m, este punctul cel mai înalt din sat. Cota cea mai înaltă din perimetrul localităţii se află în vârful Szamos(Someş)aflat la Vest de perimetrul construit, având o altitudine maximă de 523 m.
 
Hidrografia localităţii Voivodeni este bogată fiind constituită din ape curgătoare, lacuri artificiale şi izvoare. Partea răsăriteană a localităţii este delimitată de râul Mureş ce curge pe direcţia N-S. La marginea estică a perimetrului construibil al localităţii curge pârâul Luţul,afluent al Mureşului, care brăzdează hotarul localităţii pe o distanţă de aprox.3 km. pe direcţia N-S.
La marginea de Nord a perimetrului construibil a localității Voivodeni curge pârâul Agişul, afluent al Luţului, pe direcţia NV-SE.
Vatra satului Voivodeni este tăiată în două pe direcţia NV-SE de un pârâu(fără nume), ce-si are obârşia în izvorul „Tronca" aflat pe raza localităţii. Cursul superior al acestui pârâu are maluri abrupte. Spre aval malurile devin domoale, fiind regularizat ănainte de vărsarea ăn Luț, pe o porţiune de aproximativ 400 metri.
Alte două pâraie, tot fără nume, se află în partea sudică a perimetrului construibil, ce curg pe direcţia V-E. După ce îşi unesc apele se varsă în Luţ la colţul păduricei de salcâm(Akácos) din SE ul localităţii.
Hidrografia localităţii este completată de un număr de 17 izvoare şi fântâni publice de apă potabilă.
Prezenţa mare a izvoarelor şi fântânilor publice se explică prin existenţa unei pânze freatice deosebit de bogate, aflată la adâncimi diferite în funcţie de formele de relief. În luncă pânza freatică se află la cca.3 m, pe văile înguste la o adâncime de 0,5-1m, iar pe versanţi şi terasele mai înalte la cca.7-8m.
Teritoriul comunei se situează în sectorul de climat continental moderat. Acestui tip climatic îi sunt specifice verile mai calde iernile lungi şi reci.
Vânturile predominante sunt cele vest şi nord vest cu intensitate şi frecvenţă mijlocie. Iarna masele de aer reci coboară de pe valea Mureşului determinând temperaturi joase ale lunilor ianuarie şi februarie. Masele de aer ce vin dinspre vest au uneori efect de fohn, făcând să crească temperaturile şi să predomine timpul senin.
În general climatul este favorabil, precipitaţiile satisfac in cea mai mare parte nevoile de apă ale solului, iar schimbările de mase de aer creează o ambianţă plăcută.
 
Teritoriul localităţii Voivodeni este situat în zona de interferenţă a silvostepei cu zona pădurilor de foiase, subzona stejarului. Flora şi fauna localităţii este determinată de climatul temperat-moderat.
Vegetaţia arborescentă ce acoperă dealurile din partea de vest a localității Voivodeni este formată din următoarele specii: carpen(carpinus orientalis), stejar(quercus robur), cireş(prunus avium), salcâm(robinia pseudocacia), frasin(praximus excelsior), teiul(tilia cordata), plop alb(populus alba), salcia(salix) etc. Speciile dominante sunt: carpenul, ce ocupă aprox.60 % din suprafaţa împădurită, stejarul si alte specii ocupă restul de 40 % din suprafaţă.
Pădurile ce se află pe raza localităţii poartă următoarele denumiri: Pădurea Nagy Gyulane" având o suprafaţă de 17,7 ha, "Vajda Oldal" având o suprafaţă de 8,7 ha, pădurea „Bondor" cu suprafaţă de 5 ha, pădurea „Szamos„ cu o suprafaţă de 34,3 ha, pădurea „Nagy Nyil" cu o suprafaţă de 15 ha.
Alături de aceste denumiri, tradiţia locală mai foloseşte şi denumirile: pădurea Enyed, Ciobanului, Kerekerdo. Începând din secolele XVII - XVIII, urmare a creşterii suprafeţelor agricole prin defrişări de păduri, câteva denumiri actuale de părţi de hotar ca: Gaborcsere (Stejărişul lui Gabor), Cseremezo (Câmpia stejerişului), Iratvan (Defrișişul) ne arată că aceste terenuri agricole au fost cândva zone împădurite. Părţile de hotar Gaborcsere şi Iratvan apar menţionate ca terenuri agricole într-o conscriere din anul 1754 sub denumirile de „Iratvany" și „Gaborcsere".
În păduri, la liziera acestora, pe marginea şanţurilor şi apelor se găseşte o vegetaţie subarborescentă variată, compusă din: păducel (Crataegus monogyna), porumbar (prunus spinosa), măceş (Rosa canina), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), soc (Sambucus nigra), alun (Corylus avellana), mur păros (Rulus fructicocus), răchită (Salix viminalis) etc.
Vegetaţia ierboasă se întâlneşte pe fâneţe, pajişti, marginea şanţurilor, ogoare în păduri. Aria ei s-a redus foarte mult ca urmare a extinderii terenurilor agricole.
Prin fâneţe se pot întâlni specii ca: iarba englezească, obsiga, ovăsciorul, meişorul, firuţa, iarba câmpului, coada vulpii, timoftica, iarba fânului, peptănăriţa, morcovul sălbatic, trifoiul, sânziana albă, piciorul cocoşului, lintea pratului, sulfina, barba caprei, drăgaica, sunătoarea, garofiţa, trifoiul roşu, măcrişul, cimbruşorul de câmp, salvia, clopoţelul, ciocul berzei, cicoarea, etc.
Pe ogoare şi mirişti se pot întâlni specii ca: trei fraţi pătaţi, traista ciobanului, urda vacii, cânteiuţa, steluţa albă, vineţica, păpădia, rapiţa sălbatică, muştarul de câmp, ridichea sălbatică, macul de câmp, albăstreaua, neghina, bozul, pălămida, piciorul cocoşului, mohorul, muşeţelul, rozmariţa nemirositoare, pirul, pirul gros, salata iepurelui, etc.
Pe malul apelor curgătoare se întâlnesc specii ca: trestioara, cvăsciorul, papura şi altele.
 
Fauna localităţii este reprezentată prin: pisica sălbatică (Felis silvestris), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), căprioara (Lepus europaenus), cerbul(Cervus elaphus), mistreţul(Sus scrofa), ursul(Ursus arctos), fazanul (Phaseanus colchinus), cucul (Cuculus canorus), ciocănitoarea (Dnyocopus martius), corbul (Corvus corax), uliul porumbar (Astur palumberium), rândunica (Matocilla alba), ciocârlia (Alauda arvenais), vrabia (Paeser domesticus), mierla (Turdus morula) şi altele.
În apele curgătoare se întâlnesc numeroase specii de peşti: cleanul, scobarul, mreana, ştiuca, crapul şi altele.
 
(prof. Barta Zoltan, Monografia localității Voivodeni, extras)